Drogul din farfurie

Comportamentul adictiv a fost introdus în noul DSM-V, au fost însă excluse comportamentele excesive cu privire la alimentație, sport, cumpărături sau sex, doar jocurile de noroc au fost acceptate în această categorie. Termenul de dependență este definit ca o relație dăunătoare cu o substanță și care are repercursiuni negative asupra vieții sociale și familiale a individului. Dintre aceste comportamente, cel care a ridicat cele mai multe discuții a fost comportamentul adictiv față de mâncare, food addiction, definit ca o supra-alimentare compulsivă însoțit de pofte puternice și o dificultate extremă în controlarea dorinței de a consuma alimente. Un studiu efectuat în 2013 în care s-a folosit „Yale Food Toxicomanie Scale” (YFAS) a identificat un procent de  dependență față de alimente între 5-10% la studenți, între 15-25% la populația obeză și de până la 50% la populația cu obezitate morbidă.

Mâncarea este esențială supraviețuirii noastre și antrenează toți analizatorii, mâncăm cu ochii pentru că alimentele din farfurie trebuie să arate bine, ne bazăm pe miros, gust și analizatorul tactil pentru textură, formă și consistență. Însă de mult mâncarea nu mai este doar un mod de a aporta nutrienți organismului, ea trezește amintiri și crează o stare de satisfacție, de confort în momentele de stres, anxietate sau suferință emoțională. S-a demonstrat că alimentele bogate în zahăr și grăsimi declanșează  reacții chimice la nivel cerebral, inducând la fel ca și drogul o stare de plăcere, astfel devii dependent de această stare indusă de aliment și îți dorești să o retrăiești creând un cerc vicios ce perpetuează nevoia de a consuma alimente în absența senzației de foame. Simptomele dependenței alimentare sunt: consumul excesiv de alimente, depășind pragul de sațietate, ajungând la disconfort fizic până la punctul de a îți fi rău, consumul de alimente în secret și izolarea din social și mediul familial; alocarea unui buget important cu privire la achiziționarea anumitor produse alimentare pentru satisfacerea necesităților compulsive; energie scăzut și oboseală cronică; dificultăți de concentrare în îndeplinirea sarcinilor cotidiene; tulburări ale somnului, neliniște, iritabilitate, dureri de cap; tulburări digestive și prezența ideilor de suicid.

b0cd70f492e83e16f01db146ad313bd7_addicted-to-food-how-to-break-free-580x326_featuredImage
Câte produse de patiserie poți mânca? Banala gogoașă conține 6 linguri de zahăr și 60 de grame de margarină, un litru de cola conține 5 linguri de zahăr. Crezi că poți consuma atâta zahăr neprocesat?

Efecte fizice –  dependența de alimente poate duce la mai multe consecințe fizice negative asupra organismului: îmbătrânirea prematură a pielii și a inimii, diabet, probleme digestive, malnutriție sau obezitate, apetit sexual redus, migrene, letargie, boli reumatice, disfuncționalitatea rinichilor, boli hepatice.

Efectele psihologice – dependența de alimente poate fi debilitantă pentru sănătatea mintală, mai ales dacă există o lipsă de sprijin sau ajutor  de specialitate. Unele dintre efectele psihologice includ: stima de sine scăzută, depresie, atacuri de panică, sentimente de anxietate, senzația de tristețe, fără speranță sau de disperare, iritabilitate crescută, în special în cazul în care accesul la hrană este restricționat. Factorii psihologici pot influența un individ să utilizeze produsele alimentare ca un mecanism de adaptare în fața situațiilor stresogene.

 Efectele sociologice –   dependența de alimente poate avea un impact asupra vieții tale sociale și relaționale. Efectele sociale ale dependenței alimentare includ: scăderea performanței la locul de muncă sau la școală, evitarea evenimentelor sociale, izolarea de cei dragi.

Modelul dependenței alimentare cu siguranță implică pericolul de a crea un nou stigmat sau de a muta atenția de la responsabilitatea individului în reglementarea greutăți, cum ar fi angajarea în activități fizice și o alimentație echilibrată.  S-a constatat  că noțiunea de „food addiction” are o percepție publică pozitivă față de consumul de alcool sau de tutun, iar eticheta dependent alimentar poate fi mai puțin vulnerabilă la stigmatizarea publică decât alte vicii  Mai mult decât atât, există rapoarte de caz, care arată că asigurarea unui cadru organizat pentru tratarea dependenței poate fi de ajutor pentru persoanele diagnosticate cu TCA. Identificarea cu boala este primul pas spre recunoașterea problemelor și rezolvarea lor.

„ Cea mai mare parte a suferinței tale este creată chiar de tine, este o formă de neacceptare, de rezistență la schimbare!”

Te întrebi ce poți să faci și cum să rezolvi problema odată conștientizată. Primul  lucru este să renunți la dietă, dietele restrictive pot crește dorința de anumite alimente „ interzise”. În loc să te chinui cu un anumit regim, numărarea caloriilor sau consumul exclusiv de legume și fructe concentrează-te pe aportul de nutrienți necesar organismului tău și oferă-i chiar și alimentele pe care le dorește dar în  cantități moderate, asigură-ți cele cinci mese pe zi cu un meniu echilibrat și gustări adecvate. Nerespectarea meselor contribuie la episoadele de supra-alimentare care au loc de obicei seara. Exercițiul fizic este esențial organismului tău și nu pentru a slăbi ci pentru a te simți mai bine fizic și psihic, se știe că în timpul exercițiilor fizice creierul eliberează endorfine care ne oferă o stare de bine. Asigură-te că te odihnești suficient, oboseala te determină să mănânci pentru a îți încărca bateriile. Menține un jurnal alimentar și cel mai important ascultă-ți corpul. Învață să faci diferența între foamea fizică și foamea emoțională, dacă senzația de foame nu îți este clară, oprește-te un moment și reflectează asupra evenimentelor sau emoțiilor care au avut loc înaintea poftei de mâncare și vezi dacă aceasta este autentică sau este un mod de a îți alina frustrările sau suferința emoțională. Dacă crezi că nu reușești singur nu este nici o rușine să ceri ajutor, poți vorbi cu un prieten, să te alături unui grup de suport sau să cauți ajutor de specialitate.

„Orice provocare este la început imposibilă!”

Anunțuri

Un gând despre &8222;Drogul din farfurie&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s