Hiperfagia, boala secolului

Hiperfagia sau mâncatul compulsiv se caracterizează prin episoade de mâncat compulsiv depășind gradul de confort sau de sațietate al individului și spre deosebire de bulimie nu apar comportamente de compensare.  Indicatorii principali cuprind: mâncatul foarte repede, a unor cantități foarte mari de mâncare, fără sa îi fie foame, ascunderea comportamentului și abuzului de alimente față de familie, sentimente de vinovăție și chiar episoade de depresie după mâncatul compulsiv.

Conform DSM. episoadele de mâncat compulsiv trebuie să survină cel puţin de 2 ori pe săptămână timp de minim 6 luni pentru a fi diagnosticați cu hiperfagie, dar acesta nu este un criteriu esențial pentru că persoanele afectate de această tulburare nu sunt conștiente de pofta lor și nici de alimentele ingerate. Recomandat în aceste cazuri este menținerea unui jurnal alimentar pentru a conștientiza episoadele de mâncat compulsiv și aș nota cantitatea și calitatea alimentelor.

Lipsa de control în ingestia de alimente duce de cele mai mult ori la obezitate, persoanele care se luptă cu această tulburare au ținut numeroase diete dar din diferite motive revin la comportamentul obsesiv. Paternul comportamental influențează viața socială a individului, viața laborală și viața psihică, fiind incapabili de a se simți bine cu ei înșiși, având sentimente de ruşine, dezgust pentru imaginea corporală, depresie și anxietate.

Hiperfagia este prezentă cu prevalență la băieți cu vârste între 6-10 ani. Această tulburare de comportament alimentar se dezvoltă în cadrul familiilor hiper-protectoare care acordă o atenție sporită meselor bogate, devenind o tradiție în cadrul familiei. Copiii se bucură de toate aceste alimente de confort și se simt datori să devoreze dragostea oferită, sub forma alimentelor, de către familie. Combinația cea mai nefavorabilă pentru acești copii vine de la o mamă anxioasă și posesivă și de la un tată absent. Între adolescenți hiperfagia se instalează la sfârșitul etapei pe fondul eșecurilor emoționale și sociale.

Am împărțit persoanele cu acest tip de comportament în trei subtipuri:

Pofticioșii
„Pofticios nevoie mare, mereu cere de mâncare”
  • Pofticioșii, sunt acele persoane care chiar dacă au terminat de mâncat și mai văd ceva apetisant nu își reprimă pofta și continuă să guste. Ei pot fi genul care nu mănâncă nimic toată ziua dar gustă încontinuu. Meseriile de risc sunt reprezentate de cei care lucrează în alimentație publică ca bucătari, cofetari, ospătari, vânzători cu amănuntul. Fraza lor preferată este „Nu am mâncat nimic toată ziua!”, chiar dacă au depășit consumul caloric recomandat. Pentru ei menținerea unui regim alimentar este o misiune imposibilă, în aceste cazuri se recomandă păstrarea celor două zile de post, nu în sens biblic, în sensul de a avea două zile cu un aport maxim de 800 de calorii/zi pentru a forța organismul să ardă din depozitele de grăsime.
Mâncătorii emoționali
„Gastronomia este arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea, ea nu este fericirea”
  • Mâncătorii emoționali, sunt reprezentați de persoanele care pe fondul stresului consumă cantități mari de alimente, încercând să umple „golul”, alimentul fiind modul lor particular de a face față situațiilor stresante. Ei își pot controla pofta de mâncare atâta timp cât învață alte mecanisme de a face față stresului. Indicate pentru ei sunt ședințele de psihoterapie și grupurile de suport care să le ofere confortul emoțional, oferit până atunci doar de alimente.
Gurmanzii
„Gurmandul trebuie să fie un ecologist căci fără o ecologie corectă se va pierde savoarea”
  • Gurmanzii, sunt acele persoane care consumă la o masă necesarul caloric zilnic, mesele lor depășind 2.500 de calorii. Apetitul nemăsurat al gurmandului are legătură directă cu secreția de leptină care are rolul de a transmite către sistemul nervos senzația de sațietate. Acestor persoane li se recomandă consumul de carbohidrați cu eliberare lentă menținând astfel senzația de sațietate pentru mai mult timp.

Pentru a păstra un echilibru în organism trebuie să introducem un sistem de balansare între substanțele nutritive și consumul de energie, trebuie să fim conștienți că nici un regim alimentar care îți oferă o pierdere în greutate mai mare de 5% din greutate corporală, în primele trei luni, nu este un regim indicat.

 „Manâncă până la o treime din capacitatea stomacului tău”

Anunțuri

Un gând despre &8222;Hiperfagia, boala secolului&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s